O structură europeană de referință în domeniul justiției a exprimat preocupări serioase cu privire la evoluțiile recente din sistemul judiciar românesc. Într-un raport detaliat, se subliniază existența unor probleme majore care afectează independența sistemului și a statului de drept.
Autoritatea europeană a constatat trei aspecte critică: desfășurarea unei campanii mediatice agresive îndreptate împotriva sistemului judiciar, elaborarea de propuneri legislative fără consultarea corespunzătoare a magistraților și instabilitatea generată de modificări repetate ale statutului profesioniștilor în domeniu.
În primul rând, se remarcă faptul că, după anumite evenimente politice recente, a luat amploare o campanie publică ostilă care a vizat în mod direct instituțiile judiciare. Critici repetate, provenite în special din partea unor factori politici, au prezentat sistemul ca fiind ineficient, detașat de realitățile sociale și beneficiază de privilegii exagerate – afirmații contrazise de datele obiective disponibile la nivel european.
Raportul subliniază că un sistem judiciar independent reprezintă un pilon fundamental al statului de drept. Atmosfera actuală din România ar alimenta, potrivit documentului, o lipsă nejustificată de încredere publică în instituțiile justiției. Această situație a condus deja, conform unor rapoarte, la incidente în care persoane fizice au acționat pe baza unor nemulțumiri personale îndreptate împotriva magistraților.
În al doilea rând, în contextul deficitului bugetar, guvernul a încercat să modifice statutul magistraților invocând o scrisoare a Comisiei Europene. Autoritatea europeană reiterează că garanțiile sociale, inclusiv condițiile de pensionare, reprezintă componente esențiale ale independenței judiciare. Deși nu se pronunță asupra măsurilor specifice, se insistă asupra faptului că consiliile judiciare trebuie implicate în fiecare etapă a procesului legislativ privind administrarea justiției.
În situația actuală, propunerile legislative nu au fost discutate prealabil cu reprezentanții magistraților, ci au fost anunțate direct în spațiul public, generând așteptări sociale și presupunând un anumit rezultat dorit. Consultarea ar trebui să permită puterii judecătorești timp suficient pentru analiza propunerilor și formularea de avize fundamentate.
În cele din urmă, se remarcă faptul că actuala propunere de modificare a condițiilor de pensionare reprezintă a treia astfel de inițiativă din ultima perioadă și a zecea modificare majoră a statutului magistraților din anii recenți. Această instabilitate are efecte negative evidente asupra sistemului, ducând atât la pensionări în masă ale judecătorilor cu experiență, cât și la scăderea atractivității profesiei pentru viitorii candidați.
În concluzie, situația din România prezintă o combinație problematică de factori care afectează independența sistemului judiciar: atacuri publice nefondate, elaborare de legislație fără consultări adecvate și crearea unei incertitudini persistente privind statutul magistraților. În ansamblu, acești factori constituie o situație alarmantă pentru statul de drept.
Se solicită, în consecință, încetarea atacurilor nejustificate împotriva sistemului judiciar și stoparea răspândirii de informații eronate despre magistrați. De asemenea, se recomandă consultarea corespunzătoare a Consiliului Superior al Magistraturii cu privire la orice modificări legislative propuse, cu luarea în considerare atentă a opiniilor exprimate de reprezentanții sistemului judiciar.