În Bolivia, scrutinul prezidențial de pe 19 octombrie marchează o potențială schimbare de guvernare după aproape două decenii de conducere socialistă. Totuși, pentru comunitățile indigene și pentru cei preocupați de mediu, niciunul dintre candidații care au acces în turul doi – centristul Rodrigo Paz și conservatorul Jorge Quiroga – nu pare să ofere soluții convingătoare pentru stoparea defrișărilor, incendiilor și poluării care afectează Amazonul bolivian.
Ambii contenderi vorbesc despre protecția mediului: Paz promite un „guvern verde” și combaterea mineritului ilegal, iar Quiroga propune agricultură sustenabilă și reîmpăduriri. Cu toate acestea, criticii remarcă că amândoi se bazează pe același model economic care a contribuit ani la rând la degradarea unui teritoriu vital pentru echilibrul climatic global.
Știința arată că pădurile tropicale boliviene se apropie de un punct critic, iar consecințele sunt deja vizibile: rezervele de apă scad dramatic, iar mercurul din activitățile miniere a contaminat apele și peștii, o sursă esențială de hrană pentru locuitorii zonei. Comunitățile indigene, care depind direct de resursele naturale, spun că viața lor a devenit din ce în ce mai grea, iar promisiunile politice nu se concretizează în acțiuni.
Deși problema ecologică este amintită în discursurile electorale, atenția publică este captivată în special de criza economică. Pe fundal, însă, defrișările continuă, iar propunerile unui candidat de a extinde agricultura și creșterea animalelor ar putea accelera distrugerea mediului.
Pentru mulți, alegerile nu reprezintă o alegere între speranță și conservatorism, ci între două căi care, deocamdată, par duce în aceeași direcție: cea a nesiguranței ecologice și a neglijării drepturilor celor mai vulnerabili.