Alegerile prezidențiale din Bolivia, programate pentru 19 octombrie, marchează sfârșitul unei ere politice dominată de socialiști. Cu toate acestea, pentru comunitățile indigene și pentru cei preocupați de mediu, noul capitol politic nu pare să aducă soluții la problemele grave de defrișare, incendi și poluare care afectează Amazonul bolivian.
În ultimul tur scrutinului, doi candidați se află în fața alegătorilor: senatorul centrist Rodrigo Paz și fostul președinte de dreapta Jorge „Tuto” Quiroga. Ambii vorbesc despre schimbare, dar criticii susțin că rămân legați de același model economic care a accelerat degradarea ambientală într-una dintre zonele cu cea mai mare biodiversitate din America de Sud.
Pădurile tropicale boliviene, care reprezintă 8% din întregul bazin al Amazonului, joacă un rol crucial în absorbția dioxidului de carbon și în echilibrarea climei globale. Specialiștii avertizează că defrișările masive și incendiile repetate apropie acest ecosistem de un punct critic, după care regenerarea ar putea deveni imposibilă.
„Alegerea noastră este între două perspective care, în esență, nu oferă speranțe reale”, afirmă o reprezentantă a comunităților indigene. „Promisiunile sunt multe, dar pe teren vedem același dezastru ecologic.”
Deși ambii candidați și-au prezentat planuri de mediu – inclusiv măsuri împotriva incendiilor, agricultură durabilă și proiecte de reîmpădurire – lipsa de încredere în clasele politice rămâne profundă. Anii de guvernare socialistă sub Evo Morales, deși marcate de o retorică ecologistă, au permis extinderea agriculturii industriale, a exploatărilor miniere și a exporturilor de soia și carne, toate cu impact major asupra ecosistemelor.
Cifrele vorbesc de la sine: doar în acest an, peste 10 milioane de hectare de pădure au fost distruse de incendii, iar Bolivia se clasează pe locul doi în lume, după Brazilia, ca suprafață de pădure tropicală virgină pierdută.
Problemele de mediu au repercusiuni directe asupra sănătății și traiului comunităților locale. „Apele subterane se epuizează, ploile sunt din ce în ce mai rare, iar peștii – o sursă vitală de hrană – sunt contaminați cu mercur din cauza extracției aurului”, explică un cercetător care activează în regiunea Beni.
Deși criza economică acapara atenția principală în dezbaterile electorale, problemele de mediu nu pot fi ignorate. Contaminarea cu mercur, defrișările ilegale și slăbirea drepturilor comunităților indigene reprezintă amenințări grave la adresa viitorului țării.
„Ceea ce se întâmplă aici nu este doar o problemă de politică sau economie”, mai spune o activistă locală. „Este o luptă pentru supraviețuire. Pentru noi, protejarea pământului înseamnă protejarea vieții.”