Parlamentul entității sârbești din Bosnia și Herțegovina a decis organizarea unui referendum pe 25 octombrie, prin care se contestă decizia de demitere a liderului Milorad Dodik. Inițiativa politică readuce în prim-plan tensiunile din statul balcanic.
Dodik a fost condamnat la începutul lunii august la un an de închisoare și șase ani de interdicție de a ocupa funcții publice pentru nerespectarea deciziilor Curții Constituționale a Bosniei și Herțegovinei. Ulterior, instanța i-a suspendat mandatul de președinte al Republicii Srpska, iar autoritățile electorale au fost obligate să organizeze noi alegeri în termen de 90 de zile.
În pofida acestor decizii, parlamentul din Banja Luka a respins verdictul și l-a cerut pe Dodik să-și continue activitatea la conducerea entității. Întrebarea care va fi supusă referendumului este formulată astfel: „Acceptați deciziile reprezentantului internațional Christian Schmidt și ale Curții Constituționale a Bosniei și Herțegovinei împotriva președintelui Republicii Srpska, precum și decizia de revocare a mandatului lui Milorad Dodik?”
Autoritățile de la Banja Luka susțin că numirea lui Schmidt nu a fost validată de Consiliul de Securitate al ONU din cauza opoziției Rusiei și Chinei. De asemenea, Republica Srpska nu recunosc autoritatea instanțelor centrale bosniace și restricționează activitatea poliției federale pe teritoriul său.
Potrivit specialiștilor în drept, Constituția Bosniei și Herțegovinei nu permite entităților componente să organizeze independent referendumuri privind deciziile instituțiilor federale. De asemenea, parlamentul a anunțat intenția de a pregăti o rezoluție privind autodeterminarea poporului sârb, măsură și ea neprevăzută de legea fundamentală.
Din cei 65 de parlamentari prezenți, 50 au votat pentru organizarea referendumului. Opțiunea a fost criticată de reprezentanții opoziției, care au refuzat să participe la vot. Un deputat opozant a avertizat că decizia intră pe un „teren minat”.
Dodik, cunoscut pentru pozițiile sale secesioniste și apropierea de Moscova, a reluat în dezbaterile parlamentare retorica sa despre imposibilitatea coexistenței cu populația bosniacă. El a respins cu vehemență orice înțelegere cu autoritățile centrale de la Sarajevo.
Structura de stat a Bosniei și Herțegovinei, stabilită prin Acordurile de la Dayton, prevede existența a două entități autonome – Federația Bosniaco-Croată și Republica Srpska – sub supravegherea unui reprezentant internațional.