Parlamentul Republicii Srpska, entitatea cu majoritate sârbă din Bosnia și Herțegovina, a decis organizarea unui referendum pe 25 octombrie, prin care se contestă decizia judecătorească de demitere a președintelui Milorad Dodik. Această inițiativă readuce în prim-plan tensiunile politice din regiune.

Dodik a fost condamnat la începutul lunii august la un an de închisoare și șase ani de interdicție de a ocupa funcții publice, după ce a ignorat hotărârile Curții Constituționale a Bosniei și Herțegovinei și ale reprezentantului internațional. Ulterior, instanța i-a permis achitarea unei amenzi pentru a evita executarea pedepsei cu închisoarea, dar a respins apelul său și i-a încetat mandatul.

În sesiunea de vineri seara, parlamentul de la Banja Luka a respins toate aceste decizii și l-a îndemnat pe Dodik să-și continue activitatea la conducerea entității. Referendumul va pune cetățenii să se pronunțe asupra validității demiterii și a deciziilor instituțiilor centrale.

Autoritățile locale nu recunosc autoritatea reprezentantului internațional Christian Schmidt, susținând că numirea acestuia nu a fost validată de Consiliul de Securitate al ONU. De asemenea, au încetat cooperarea cu poliția federală și nu acceptă jurisdicția instanțelor bosniace.

Conform analiștilor constituționali, legislația actuală nu permite entităților să organizeze referendumuri independente privind deciziile statului. De asemenea, parlamentul a anunțat că va elabora o rezoluție privind autodeterminarea, o măsură fără bază legală în cadrul constituțional existent.

Din cei 65 de parlamentari prezenți, 50 au votat pentru organizarea referendumului. Opțiunea a fost criticată de opoziție, care a avertizat că această decizie poate agrava tensiunile politice.

Liderul entității, care promovează în mod constant agenda secesionistă, a reiterat în dezbaterile parlamentare poziția sa de neîncredere în coexistența cu populația majoritară bosniacă.

Structura de stat a Bosniei și Herțegovinei, stabilită prin Acordurile de la Dayton, prevede o guvernare centrală slabă și două entități cu autonomie extinsă, sistem care a generat frecvente dispute instituționale.