Investițiile realizate de Fondul Suveran al Norvegiei în firme israeliene au stârnit dezbateri aprinse în contextul campaniei electorale pentru alegerile parlamentare din 8 septembrie. Subiectul a atras atenția asupra modului în care cel mai mare fond suveran din lume își administrează portofoliul de active.
Forțele politice de dreapta, care ar putea obține o majoritate strânsă în legislativ, pledează pentru menținerea politicii actuale de investiții. Pe de altă parte, partidele de stânga cer retragerea totală a fondului din companii implicate în acțiunile militare din Gaza, pe care le caracterizează ca fiind ilegale.
Partidul Socialist de Stânga și-a condiționat sprijinul pentru un potențial guvern condus de social-democrați prin adoptarea măsurilor de dezinvestire. Conform declarațiilor, directorul fondului, Nicolai Tangen, a descris situația drept cea mai complexă provocare din cariera sa, evidențiind riscurile privind încrederea publică în gestionarea activelor de aproximativ 2.000 de miliarde de dolari.
În ultima perioadă, fondul a procedat deja la vânzarea participațiilor din 23 de companii israeliene, dar deține în continuare investiții evaluate la circa 19 miliarde de coroane norvegiene. Ministrul de Finanțe a confirmat că sunt anticipate noi retrageri.
Acest episod pune presiune suplimentară asupra guvernului, care se confruntă cu critici atât din tabăra opoziției, cât și din interiorul propriului partid. Fondul, care investește veniturile din petrol și gaze în aproape 9.000 de companii la nivel global, operează în baza unor reguli etice stricte, adoptate încă din 2004, care interzic finanțarea entităților implicate în încălcări grave ale drepturilor omului.