Un studiu recent evidențiază că traficul din marile orașe românești devine din ce în ce mai haotic. Conform datelor, Bucureștiul, Timișoara, Cluj-Napoca și Iași sunt printre cele mai aglomerate centre urbane din țară. Diminuarea vitezei de deplasare are un impact semnificativ asupra vieții de zi cu zi, iar șoferii din capitală pierd anual echivalentul a peste 12 zile de muncă doar stând în mașină.
În schimb, orașele mai mici, precum Reșița, Giurgiu sau Călărași, oferă condiții de circulație mult mai bune, locuitorii pierzând în medie doar între 3 și 3,5 zile pe an din cauza ambuteiajelor. De asemenea, unele centre urbane precum Oradea, Alba Iulia și Bistrița au înregistrat îmbunătățiri notabile față de anul trecut.
O observație importantă a cercetării se referă la schimbarea orarului de vârf. Dacă până nu demult aglomerația era asociată în special cu orele de dimineață și seară, acum traficul intens se mută și în intervalul diurn, între 11:00 și 14:00. Flexibilitatea programelor de lucru, dar și creșterea numărului de curse scurte – pentru cumpărături, servicii sau livrări – contribuie la această redistribuire a aglomerației.
Specialiști susțin că autoritățile trebuie să ia în considerare aceste noi tipare de mobilitate. Este necesară adaptarea infrastructurii și a măsurilor de management al traficului nu doar pentru orele tradiționale de rush hour, ci și pentru perioada de prânz, care a devenit la rândul ei una tensionată.
Studiul a analizat date din 41 de municipii, pe baza a 51 de indicatori, între martie și iunie 2025. Metodologia a comparat viteza de deplasare în zilele lucrătoare cu cea din duminica dimineața, pentru a capta cât mai exact impactul aglomerației asupra timpului de călătorie.
Se remarcă faptul că orașele de dimensiuni mai mici, cu o populație sub 150.000 de locuitori, reușesc să mențină un trafic relativ fluid. Brăila și Galați sunt exemple în acest sens, cu pierderi de timp minime comparativ cu marile metropole.
În concluzie, traficul urban din România evoluează rapid, iar deciziile privind infrastructura și politiciile de mobilitate trebuie să țină cont de noile realități. Fără intervenții adaptate, timpul petrecut în ambuteiaje va continua să crească, afectând productivitatea și calitatea vieții în orașe.