Fostul președinte american Donald Trump a afirmat în repetate rânduri că merită Premiul Nobel pentru Pace, susținând că a încheiat șapte conflicte internaționale în timpul mandatelor sale. Printre acestea se numără acordurile dintre Armenia și Azerbaidjan, precum și negocierile de pace între Thailanda și Cambodgia.
Trump a declarat că a intervenit în multiple crize globale, de la tensionările dintre India și Pakistan până la conflictele din Africa Centrală. Deși unele dintre aceste acțiuni au fost recunoscute de lideri mondiali, experții în relații internaționale subliniază că multe dintre aceste acorduri reprezintă mai degrabă gestionarea temporară a conflictelor decât soluții durabile.
Unul dintre cele mai semnificative eforturi diplomatice ale administrației Trump a fost încheierea Acordurilor Abraham, prin care mai multe state arabe au stabilit relații diplomatice cu Israel. Expertul Theo Zenou de la Henry Jackson Society a descris aceste acorduri ca fiind un moment decisiv în istoria Orientului Mijlociu.
În ciuda susținerii din partea unor lideri internaționali, comitetul Nobel nu a inclus încă pe Trump pe lista câștigătorilor. Procesul de selecție implică o evaluare riguroasă a candidaților, iar simpla nominalizare nu constituie o recunoaștere oficială.
Analiștii remarcă că stilul diplomatic al fostului președinte este în mod special tranzacțional, bazându-se pe stimulente economice și presiuni politice. Deși acest abordare a produs unele rezultate vizibile, cercetătorul Samir Puri de la Chatham House subliniază că există o diferență semnificativă între oprirea temporară a luptelor și rezolvarea cauzelor profunde ale conflictelor.
În ultima perioadă, eforturile de mediere în conflictul din Ucraina au readus în discuție șansele lui Trump de a obține prestigiosul premiu. Indiferent de rezultat, discuțiile despre contribuția sa la pacea globală continuă să genereze dezbateri în comunitatea internațională.