Încercările de a stabili un acord internațional obligatoriu privind combaterea poluării cu plastic s-au încheiat fără succes la Geneva, după zece zile de dezbateri tensionate. Reprezentanții a 185 de state nu au reușit să ajungă la un consens, lăsând negocierile într-un impas profund.
În ciuda eforturilor diplomatice intense, textele de compromis au rămas pline de puncte neclare, iar delegațiile nu au reușit să depășească divergențele esențiale. În sesiunea plenară de încheiere, reprezentantul Norvegiei a anunțat cu regret că nu se va semna niciun tratat în urma acestor discuții.
Diviziunile dintre state au fost evidente de-a lungul întregului proces. Pe de o parte, o coaliție formată din Uniunea Europeană, Canada, Australia și numeroase țări din America Latină, Africa și statele insulare a militat pentru un acord ambițios care să vizeze reducerea producției globale de plastic. Pe de altă parte, țări cu interese puternice în industria petrolieră s-au opus oricăror restricții privind producția de hidrocarburi sau interzicerea unor substanțe periculoase.
Problema dezbătută la Geneva este una de o importanță capitală. Statisticile arată că, după anul 2000, s-a produs mai mult plastic decât în toți cei 50 de ani anteriori la un loc. Majoritatea acestor materiale sunt folosite pentru produse și ambalaje de unică folosință, iar tendința este una ascendentă. Fără măsuri concrete, producția anuală de plastic, care în prezent se situează la aproximativ 450 de milioane de tone, ar putea să se tripleze până în 2060. Doar sub 10% din totalul plasticului produs este reciclat în prezent.
După eșecul negocierilor, numeroși delegați și-au exprimat dezamăgirea, iar unele state au cerut organizarea unei noi runde de discuții. Comisia Europeană a menționat că dezbaterile de la Geneva au stabilit totuși o bază solidă pentru viitoarele negocieri.
În contextul acestui blocaj diplomatic, organizațiile de protecție a mediului au emis avertismente serioase. Au subliniat că criza poluării cu plastic se agravează și că interesele economice pe termen scurt nu trebuie să primeze asupra sănătății umane și a sustenabilității planetare.