Investițiile Fondului de Stat al Norvegiei în firme israeliene au stârnit controverse în contextul campaniei electorale pentru scrutinul din 8 septembrie, generând discuții aprinse privind gestionarea celui mai mare fond suveran de investiții din lume.
Partidele din partea dreaptă, care ar putea obține o majoritate precară în parlament, pledează pentru păstrarea politicii actuale de investiții. Pe de altă parte, formațiunile de stânga cer retragerea totală a fondului din companii implicate în ceea ce ele numesc „acțiuni militare ilegale ale Israelului în Fâșia Gaza”. Partidul Socialist de Stânga a anunțat că va susține un viitor guvern condus de social-democrați doar dacă acesta acceptă dezinvestirea integrală.
Conform declarațiilor directorului fondului, Nicolai Tangen, situația reprezintă „cea mai serioasă criză” din cariera sa, subliniind riscurile privind încrederea publică în administrarea activelor de aproximativ 2.000 de miliarde de dolari.
În ultima perioadă, fondul a vândut acțiuni din 23 de companii israeliene, dar deține în continuare investiții evaluate la circa 19 miliarde de coroane norvegiene. Ministrul de Finanțe, Jens Stoltenberg, a confirmat că sunt anticipate noi retrageri.
Dezbaterea amplifică presiunea asupra guvernului social-democrat, care se confruntă cu critici atât din partea opoziției, cât și din interiorul propriului partid. Fondul, care investește veniturile din petrol și gaze în aproape 9.000 de companii la nivel global, aplică din 2004 norme etice stricte, interzicând finanțarea unor firme implicate în încălcări grave ale drepturilor omului.