Guvernul francez analizează posibilitatea eliminării a două sărbători legale – a doua zi de Paște și ziua de 8 mai – ca parte a unui plan mai amplu de stimulare a activității economice. Scopul este generarea de economii substanțiale, estimate la peste 43 de miliarde de euro. Însă, măsura a stârnit dezbateri aprinse în rândul reprezentanților industriei modei, care evaluează impactul asupra comerțului.
Din punct de vedere al vânzărilor, eliminarea acestor zile libere ar putea aduce două zile suplimentare de activitate comercială pe an. Statisticile indică o scădere a traficului în perioadele de sărbători, așa că măsura ar putea atenua fluctuațiile și ar reduce costurile operatorilor care, altfel, trebuie să deschidă excepțional în zilele de sărbătoare.
Pe de altă parte, aceste date libere constituie perioade importante pentru shopping, inclusiv în domeniul vestimentar. Eliminarea lor ar putea diminua vârfurile sezoniere de trafic, mai ales în zonele cu potențial turistic, unde magazinele de modă se bazează semnificativ pe vizitatori. În plus, există riscul ca o parte din cheltuielile dedicate achizițiilor să se orienteze către platformele online, odată cu dispariția tradiționalelor ocazii de cumpărături festive.
Analiștii remarcă faptul că impactul va varia de la brand la brand. Pentru unele, eliminarea zilelor libere ar putea fi benefică, în special pentru acelea care în mod obișnuit nu funcționau în astfel de perioade. Pentru altele, care se bucurau de creșteri semnificative ale vânzărilor, efectul ar putea fi neutru sau chiar negativ.
Experiența trecută, cum a fost cea a liberalizării comerțului în zilele de duminică, sugerează că măsurile de genul acesta pot redistribui cheltuielile consumatorilor, mai degrabă decât să le stimuleze substanțial. În domeniul alimentar, efectul a fost semnificativ, dar în cel vestimentar, impactul a fost modest.
În concluzie, eliminarea sărbătorilor legale ar putea crește numărul de zile lucrătoare, dar fără a aduce o creștere majoră a consumului de modă. Mai degrabă, s-ar putea să observe o redistribuire a bugetelor de cumpărare de-a lungul anului, cu efecte diferite în funcție de tipul de retailer și de zona geografică.