În anii ’90, o mișcare numită Barbie Liberation Movement și-a făcut apariția, având ca scop declarat combaterea sistemelor patriarhale. Inițiativa a fost inspirată de o păpușă Barbie capabilă să rostească fraze considerate stereotipate, cum ar fi „ora de matematică este dificilă”, ceea ce a stârnit critici din partea grupurilor feministe.
În prezent, însă, se observă o schimbare a naturii acestor confruntări. Dacă în trecut polemicile se învârteau în jurul unor idealuri promovate de bărbații occidentali, acum presiunile provin din partea unor grupări islamiste, cu viziuni mult mai restrictive cu privire la rolul femeii în societate.
Recent, în comuna Noisy-le-Sec din regiunea pariziană, un grup de persoane cu astfel de orientări a forțat anularea unei proiecții publice a filmului „Barbie”, motivând că acesta promovează elemente feministă și LGBT. Primarul localității a cedat în fața amenințărilor, decizie care a generat reacții puternice din partea clasei politice franceze.
Ministra pentru egalitate de gen, Aurore Bergé, a caracterizat incidentul ca pe o încercare a extremiștilor religioși de a se infiltra în spațiul public și de a impune valori contrare principiilor republicane. Ministrul de interne, Bruno Retailleau, a susținut aceeași poziție, menționând că obiectivul acestor grupări este impunerea legislației sharia.
În pofida criticilor, primarul Olivier Sarrabeyrouse a încercat să respingă acuzațiile, invocând motive politice și acuzând opoziția de exploatare a incidentului. El a menționat, de asemenea, că mass-media ar trebui să se concentreze pe probleme mai stringente, făcând referire la conflicte din alte părți ale lumii.
Aceasta nu este însă un caz izolat. În ultimele luni, Franța a asistat la mai multe incidente care ilustrează presiunile exercitate asupra libertăților civile. De la magazine care refuză accesul femeilor nevelate, la anulări ale unor proiecții cinematografice considerate controversate, semnalele sunt alarmante.
Studii recente avertizează că organizații fundamentaliste adoptă strategii de infiltrare în administrația locală, încercând să obțină influență prin mijloace electorale. Acest fenomen a fost denumit „islamism municipal” și reprezintă o amenințare directă la adresa modelului secular francez.
Istoric, Franța s-a confruntat cu provocări similare. Acum aproape un deceniu, dezbaterile privind portul religios pe plaje sau în spațiile publice erau deja subiecte de actualitate. Atunci, președintele Nicolas Sarkozy avertiza cu privire la riscul apariției unei „poliții a moralității” care să impună norme religioase.
Situația de astăzi confirmă aceste previziuni. Tineri femei sunt agresate verbal sau fizic pentru modul în care se îmbracă, iar instituțiile culturale se confruntă cu presiuni din ce în ce mai mari.
În contextul acestor tensiuni, se pune întrebarea dacă Franța, și mai larg Europa, mai au resursele și voința de a apăra valorile fundamentale ale societății deschise. Cedarea în fața extremismului religios nu face decât să legitimeze astfel de comportamente și să submineze principiile democratice.