Un dosar penal instrumentat de Parchetul General aduce în prim-plan acuzații grave privind implicarea Moscovei într-o amplă operațiune de război hibrid, menită să influențeze alegerile prezidențiale din noiembrie 2024. Autoritățile române susțin că au identificat un mecanism complex, sprijinit de interese rusești, care viza destabilizarea ordinii publice și a procesului democratic.
În fața acestor afirmații, reacția oficială a Moscovei a fost una de negare categorică. Un purtător de cuvânt al Kremlinului a respins acuzațiile, comparându-le cu cele aduse anterior în contextul alegerilor din Statele Unite ale Americii, unde, după cum a afirmat el, intervenția rusă a fost, de asemenea, infirmată ulterior.
Potrivit procurorilor români, patru companii asociate cu interese rusești au operat, începând din 2022, o rețea extinsă de conturi false și programe automatizate, atingând peste 1,3 milioane de utilizatori. Scopul acestor acțiuni a fost generarea de dezinformare și influențarea opțiunilor electorale.
Alegerile prezidențiale din 2024 au fost ulterior anulate de Curtea Constituțională, iar scrutinul a fost reluat în mai 2025. Decizia instanței s-a bazat pe invocarea unor nereguli semnificative, inclusiv acuzații de finanțare ilegală a campaniei unui candidat și suspiciuni privind atacuri cibernetice asupra infrastructurii electorale.
În urma repetării alegerilor, un candidat independent, susținut de curente pro-europene, a obținut victoria, devenind noul președinte al României.
Autoritățile române subliniază că demersul lor reprezintă un exemplu de coordonare instituțională eficientă în contracararea amenințărilor hibride. Acest caz, susțin ei, ilustrează capacitatea statului de a se apăra și de a răspunde ferm atunci când se confruntă cu încercări de destabilizare.