Tinerii din Grecia, cu vârste între 18 și 24 de ani, se confruntă cu cele mai mari rate de privațiuni materiale și sociale, potrivit unor date Eurostat publicate recent. Aproape 17,6% dintre aceștia trăiesc în condiții de sărăcie severă, situație care se regăsește și în alte grupuri de vârstă, precum cei între 55 și 64 de ani (15,8%) sau adolescenții de 12-17 ani (15,7%).
În general, 6,4% dintre cetățenii Uniunii Europene au fost afectați de privațiuni severe în anul 2024, o ușoară scădere față de anul anterior. Cea mai vulnerabilă categorie rămâne cea a tinerilor sub 18 ani, cu un procent de 7,9%, urmați de persoanele active (18-64 ani) și de vârstnici. De asemenea, femeile sunt mai puternic afectate decât bărbații, cu o rată de 6,6% față de 6,2%.
Din punct de vedere geografic, România, Bulgaria și Grecia se situează în fruntea clasamentului negativ al sărăciei severe în UE. România înregistrează cea mai mare proporție (17,2%), urmată de Bulgaria (16,6%) și Grecia (14,0%). La polul opus se află țări precum Slovenia, Croația și Polonia, cu rate sub 2,5%.
Privațiunile materiale și sociale severe se referă la incapacitatea persoanelor de a-și permite bunuri și servicii esențiale pentru un trai decent, conform standardelor europene. Indicatorul ia în calcul lipsa forțată a cel puțin șapte dintre treisprezece elemente de bază, atât la nivel individual, cât și la nivelul gospodăriei.