Un număr semnificativ de magistrați din zona de vest a României și-au exprimat intenția de a se retrage din activitate până la încheierea acestui an. Potrivit datelor oficiale, 31 de judecători de la instanțele din Timiș, Arad și Caraș-Severin au notificat deja decizia de a solicita pensionarea. Situația este cu atât mai alarmantă cu cât numărul total al celor care îndeplinesc condițiile legale de pensionare se ridică la 43, iar până la sfârșitul anului mai mulți vor ajunge în aceeași situație.
Problema devine critică în contextul în care instanțele se confruntă deja cu un sever deficit de personal. Niciuna dintre instanțele din circumscripția Curții de Apel Timișoara nu are posturile ocupate integral. Acest lucru amplifică presiunea asupra celor care rămân în sistem, mai ales că înlocuirea magistraților care pleacă este un proces lent și complex. Promovarea la tribunal necesită o vechime de șapte ani, iar pentru Curtea de Apel este nevoie de un deceniu de activitate.
O analistă a sistemului judiciar subliniază că, în perioada 2010-2016, media anuală a cererilor de pensionare era de doar trei. Însă, începând cu 2017, acest număr a crescut constant, atingând un maxim de 38 în anul 2022. Tendința este explicată, în mare măsură, de dezbaterile publice și propunerile legislative privind modificarea vârstei de pensionare a magistraților. De asemenea, se observă o scădere a vârstei medii de pensionare, care a ajuns în prezent la aproximativ 53 de ani și jumătate.
Pe lângă deficitul de personal, instanțele se confruntă și cu un volum imens de dosare. În unele judecătorii, cum ar fi cele din Reșița, Deta, Sânnicolau Mare și Timișoara, fiecare magistrat are de rezolvat sute sau chiar mii de cauze anual. Acest fapt crește riscul întârzierilor în soluționarea proceselor, afectând direct accesul cetățenilor la justiție.
În acest context, propunerea de a crește vârsta de pensionare a magistraților la 65 de ani este privită cu scepticism. Specialiștii avertizează că o astfel de măsură, fără o analiză amănunțită a condițiilor de muncă, ar putea genera efecte contraproductive: ar diminua atractivitatea profesiei, ar agrava deficitul de personal și ar putea afecta performanța sistemului. De asemenea, se menționează că pensiile magistraților au fost deja aduse la standarde europene prin Legea nr. 282/2023, iar noi modificări ar putea fi premature.
Dezbaterile legate de acest subiect continuă, iar instanțele așteaptă cu interes evoluțiile legislative pentru a-și putea planifica măsurile viitoare.