În inima Caraibelor, o națiune se confruntă cu una dintre cele mai grave crize din istoria sa recentă. Străzile unor cartiere non-turistice din capitală sunt blocate de mormane de deșeuri, iar mirosul puternic al gunoiului stă ca un prevestitor al problemlor mult mai adânci. Lipsa frecventă a mașinilor de salubritate este doar un simptom al unei crize sistematice care afectează toate aspectele vieții cotidiene.
Situația economică a fost oficial descrisă ca una de „economie de război”, cu o contracție economică semnificativă și inflație persistentă. Expertul economic Everleny Pérez Villanueva remarcă că „localitățile cu întreruperi de curent de până la 20 de ore nu pot susține o activitate economică normală”.
Criza energetică devine un obstacol major, cu peste 40% din țară afectată simultan de pene de curent. Compania de electricitate comunică zilnic deficitul dintre cerere și ofertă, iar populația își adaptează programul în funcție de orarele oficiale de întreruperi. Pentru un fotograf care lucrează cu turiști, menținerea conexiunii este vitală: „Trebuie să fiu mereu conectat, altfel pierd clienții”. Însă pentru localnici, realitatea este dură: „Pentru turiști e o experiență exotică, pentru noi e o suferință zilnică”, mărturisește un ghid turistic.
Problemele se extind dincolo de sectorul energetic. Aproximativ un milion de cetățeni nu au acces zilnic la apă potabilă, iar autoritățile recunosc că deficitul energetic afectează și capacitatea de a pompa apă. Serviciile de internet devin exorbitant de scumpe după depășirea pachetului subvenționat, cu costuri suplimentare ce pot ajunge la echivalentul a 140 de dolari la curs oficial.
Sectorul turistic, vital pentru economie, înregistrează un declin alarmant, cu doar 1,58 milioane de vizitatori în primele șapte luni ale anului și un grad de ocupare hotelieră de doar 24%. În paralel, producția de zahăr, altă coloană vertebrală a economiei, a atins cea mai slabă recoltă din ultimul secol, sub 150.000 de tone.
Rațiile subvenționate de alimente de bază au scăzut semnificativ, iar creșterile salariale nu reușesc să țină pasul cu inflația, mai ales în condițiile în care majoritatea produselor se vând la cursul paralel. Experții compară situația cu criza anilor ’90, dar subliniază că de data aceasta este mai gravă din cauza lipsei de reforme și investiții.
Consecințele acestei crize sistematice se resimt și demografic, cu populația scăzând sub 10 milioane de locuitori pentru prima dată în ultimele decenii, ca urmare a unui exod constant.