Economia europeană a înregistrat o remarcabilă rezistență în ultimii ani, în ciuda unor șocuri economice fără precedent, iar un factor esențial din spatele acestei performanțe a fost aportul forței de muncă străine. Potrivit unor analize recente, lucrătorii din afara Uniunii Europene au generat aproximativ jumătate din noile locuri de muncă create în comunitate din 2022, contribuind semnificativ la menținerea stabilității economice.
Fără această contribuție, piețele muncii ar fi fost mult mai tensionate, iar creșterea economică ar fi fost substanțial mai modestă. Studii arată că, în anumite state membre, cum ar fi Germania sau Spania, produsul intern brut ar fi fost cu până la 6% mai mic în absența aportului migranților. Acest fenomen a compensat, în mare măsură, scăderea natalității și reducerea programului de lucru preferat de o parte din forța de muncă autohtonă.
În ciuda beneficiilor economice incontestabile, migrația rămâne un subiect politic sensibil. Presiunile populiste și măsurile restrictive adoptate de unele guverne amenință să limiteze viitoarele fluxuri de muncă, punând în pericol capacitatea europeană de a face față provocărilor demografice. Îmbătrânirea populației și schimbările structurale în piața muncii necesită politici echilibrate, care să recunoască atât oportunitățile, cât și complexitatea aducerii de lucrători străini.
Reziliența economică a Europei a fost, până acum, remarcabilă. Cu toate acestea, menținerea acestui succes pe termen lung va depinde de capacitatea de a gestiona inteligent migrația, evitând capcanele discursurilor simpliste și promovând un dialog constructiv asupra viitorului pieței muncii.